Dragi colege și colegi din comunitatea academică sibiană,

Se încheie, iată, un mandat pe care nu doar o dată l-am numit „atipic”, fiind marcat de pandemie, criză energetică, instabilitate economică și financiară. Am candidat în 2020 la funcția de rector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu având o viziune clară asupra modului în care urma să transformăm universitatea noastră. Schimbarea adusă de pandemie a fost, însă, una fără precedent. Desigur, toate domeniile au fost afectate, dar poate că niciunul cu atâta intensitate precum sectorul educațional. Forțați dintr-o dată să practicăm educația online, deopotrivă profesori, elevi și studenți, părinți, decidenți administrativi și politici, am fost cu toții confruntați cu provocările inerente unei astfel de situații. Nu doar că a trebuit să învățăm să utilizăm din mers diferite platforme de care aveam nevoie în activitatea didactică, dar am fost confruntați și cu abordări pentru care nu am avut suficient timp să ne pregătim: distanțare fizică, teama de îmbolnăvire, necesitatea de a lua măsurile specifice cerute de moment în condiții de incertitudine, relații colegiale alterate de lipsa sau reducerea la minim a întâlnirilor și socializării, insuficiența dotărilor tehnice și lipsa de familiaritate cu platformele de predare online care să faciliteze actul didactic în noile condiții; în plus, necesitatea de a implementa în timp scurt prevederi legislative care să ne protejeze în fața pericolului cauzat de virusul SARS-CoV-2. Pandemia a reprezentat un moment deosebit de important, o piatră unghiulară în viețile noastre. Discutăm mult azi despre reziliență și facem eforturi pentru a șterge efectele acelor luni, dar, în mod evident, pandemia a schimbat cu adevărat felul în care abordăm azi diferitele domenii de activitate.

Dacă ideea de schimbare continuă e una despre care trebuie să fim pregătiți să vorbim atunci când facem prognoze, după momentul pandemic pe care l-am traversat am înțeles cu toții noile valențe ale schimbării care afectează rapid, fără discernământ, fără șansa de a face pregătiri, întreaga societate. Dar un asemenea moment reprezintă și o oportunitate. Ne-au fost testate limitele, însă am făcut pași importanți pe drumul digitalizării. Am fost speriați, dar am conceput planuri pentru a ne putea proteja. Și, mai ales, am înțeles importanța de fi împreună în fața provocării.

Unde suntem azi

Pentru a putea jalona pașii propuși pentru dezvoltarea organizațională în următorii cinci ani, e necesar să clarificăm momentul actual. Voi face acest lucru succint, punctând doar elementele esențiale, având în vedere că detalierea acestora este disponibilă în rapoartele anuale ale echipei manageriale, diseminate la timp în comunitatea universitară. De asemenea, nu voi cuprinde aici gama de măsuri luate în siajul răspunsului la pandemie. Considerentul este că aceea a fost o situație excepțională, neprevăzută, la care răspunsul a fost inițial reactiv. Doar ulterior, pe măsură ce situația a evoluat, am putea afirma că societatea în general și universitatea noastră în special au luat măsurile într-o perspectivă proactivă. Această perspectivă a reprezentat și moștenirea pozitivă, dacă o putem numi astfel, a perioadei. Chiar dacă nu ne-am dorit să trecem prin pandemie, suntem datori să nu uităm lecțiile pe care le-am învățat.

În anul 2020 propuneam o viziune centrată pe cei trei „C”: Cercetarea, implicarea în Comunitate și dezvoltarea spiritului Critic. Și, pentru că universitatea a evoluat vizibil în acești patru ani de mandat, apreciez că valorile amintite pot constitui mai departe elementele centrale ale strategiei de dezvoltare a ULBS pentru următorii ani. Nu am promis atunci cifre, dar am avut mereu în minte ambiția de a realiza de aici, de la Sibiu, performanțe de nivel național și internațional și de a evidenția cât mai clar pe harta cercetării academice Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Porneam de la un deficit de imagine în comunitatea sibiană și în Regiunea Centru, aveam puține proiecte de cercetare și de dezvoltare a infrastructurii, o prezență marginală în clasamentele internaționale, aveam dificultăți în a atrage resursă umană tânără spre cariera didactică, nu puteam vorbi atunci despre o editură universitară în sensul real al termenului (și nu o tipografie), școli doctorale acreditate ARACIS, servicii complexe pentru studenți sau, nu în ultimul rând, despre standarde etice funcționale.

Nu o să folosesc nici acum cifre pentru a reliefa dezvoltarea universității. Reamintesc doar că ULBS a câștigat și implementat proiecte de infrastructură importante, că unele sunt în derulare și au importanță majoră pentru comunitate (dacă mă gândesc, de pildă, doar la campusul pentru învățământ dual). De asemenea, universitatea noastră a fost partea centrală a celui mai mare proiect de formare didactică derulat în cadrul României Educate. Apoi, ULBS a câștigat proiecte de cercetare pe toate liniile de finanțare deschise la competițiile naționale și pe linii esențiale de finanțare europeană, precum Horizon Europe. În plus, a participat cu succes la competițiile PNRR, contractând până acum proiecte pe aproape toate liniile deschise aici și atingând rezultate cu totul remarcabile la Investiția I.8, destinată atragerii de resurse umane de top din străinătate, unde a ocupat locul 6 la nivel național ca număr de proiecte câștigate și contractate.

În ceea ce privește calitatea educației și a activității didactice, ULBS a fost reconfirmată de ARACIS ca universitate cu Grad de încredere ridicat, iar studiile doctorale au fost acreditate de aceeași agenție națională de evaluare, IOSUD adăugând ulterior încă un domeniu acreditat la cele 15 existente la începutul mandatului.

Totodată, universitatea noastră și-a consolidat poziția în comunitatea locală și pe plan național, exemplul proiectului contractat pentru construirea campusului pentru învățământ dual demonstrând că ULBS e deja recunoscută ca partener de încredere al autorităților locale și al mediului de afaceri sibian, acționând ca agent al schimbării care poate contribui la modelarea dinamicii sociale și economice a Sibiului, la dezvoltarea de ansamblu a infrastructurii regionale și la generarea de noi oportunități pentru tineri. Mai mult, ne-am asumat rolul de facilitator în dezvoltarea sportului pentru copii, juniori și a celui de performanță prin preluarea Clubului Sportiv Universitar Sibiu și a echipei-fanion a Sibiului – BC CSU Sibiu. În acest mod, vom da o dimensiune mai complexă și o șansă reală dezvoltării infrastructurii sportive a Sibiului prin construcția Complexului Sportiv – Arena Universitară.

La nivel național, ULBS a fost acceptată ca membru cu drepturi depline în Consorțiul Universitaria, cel mai vechi și mai prestigios consorțiu universitar din România. Mai mult, parteneriatele strategice încheiate cu Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca vor crea oportunități de colaborare diverse și vor da o altă dimensiune viitoarelor proiecte de cercetare.

Studenții au fost prezenți pe toate aceste paliere ale dezvoltării universității, și în primul rând pentru ei am modernizat spațiile de cazare și am crescut calitatea meniului la cantină; convergent, am dezvoltat structurile existente (EduHub, D-School) și am creat altele noi, precum SmartHub – un loc de întâlnire a asociațiilor studențești, a studenților care au nevoie de consiliere psihologică sau care doresc să fie ajutați în alegerea carierei vocaționale și, nu în ultimul rând, un punct de sprijin al tinerilor care caută repere de orientare în ceea ce numim deseori Sibiul Universitar.

Oportunitățile de mobilitate academică internațională dedicate studenților, cadrelor didactice și personalului administrativ au crescut considerabil, universitatea obținând finanțări record față de anii precedenți. Recunoașterea internațională a ULBS o putem măsura prin accederea în peste 10 ranking-uri internaționale, uneori pe locuri onorabile, alteori între primele universități din România, dar mai ales prin acceptarea sa în Alianța Universităților Europene FORTHEM, alături de universități prestigioase din Germania, Franța, Italia, Spania, Norvegia, Finlanda, Polonia și Letonia. Prezența ULBS în această alianță reprezintă o realizare care ne-a propulsat în prima ligă europeană, prin dezvoltarea de proiecte colaborative cu echipe internaționale și lărgirea perspectivei experienței didactice și de cercetare pentru cadrele didactice și studenții noștri.

La finalul mandatului, pot afirma cu tărie că ULBS se află pe o direcție sănătoasă, este o instituție apreciată și respectată în comunitate, țară și străinătate, în plină ascensiune, cu proiecte importante, buget consolidat, planuri de dezvoltare realiste, sustenabile, studenți implicați și pasionați de ceea ce învață, conștienți de oportunitățile pe care le au, precum și o comunitate academică în plină dezvoltare, care își investește energia pentru a construi și dezvolta aici la Sibiu universitatea viitorului, universitatea europeană. Mă bucur că sunt parte a acestui frumos proces și că am putut genera uneori scânteia care a declanșat energiile voastre de acțiune. Vă reamintesc, totodată, că asemenea realizări nu reprezintă un scop în sine, nu aduc privilegii, ci oportunități de dezvoltare, mai multă muncă și inevitabile sacrificii întru folosul studenților, al corpului academic și al progresului general.

Unde vrem să ajungem în 2029

Pornind de la ceea ce universitatea a acumulat în tot acest timp, folosind resursele de care dispunem – în continuare, susțin că resursa umană este cea mai importantă dintre acestea –, integrând bunele practici oferite de contactul cu universități din România și de peste hotare prin intermediul parteneriatelor și alianțelor universitare la care am aderat de curând, perioada următoare și, mai ales, finalul de mandat 2024-2029 pot aduce Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în poziția de principal interlocutor pentru toate autoritățile administrative în proiectele de dezvoltare comunitară din Sibiu, dar și de actor principal în sistemul universitar din România. În acest sens, va fi importantă consolidarea pozițiilor pe care ULBS le deține în cadrul alianțelor și rețelelor universitare, mai cu seamă în contextul necesității creșterii gradului de internaționalizare a învățământului superior.

Acțiunile întreprinse pentru creșterea gradului de transparență decizională, eficientizarea managementului financiar, dezvoltarea cercetării, sporirea calității actului didactic și promovarea standardelor etice și de integritate academică vor fi continuate pentru a construi, etapă cu etapă, o organizație mai eficientă și mai respectată. Aceste direcții vor contribui, totodată, la consolidarea poziției universității în rankingurile internaționale.

Un aspect deosebit de important, aș spune esențial, este digitalizarea universității și racordarea ei la noile tehnologii de obținere și prelucrare a informațiilor, vulnerabilitatea noastră în acest sens fiind reliefată în contextul pandemic anterior. Continuarea eforturilor de digitalizare, dotarea cu echipamente și dezvoltarea bazei materiale în această privință reprezintă o necesitate atunci când privim către 2029.
Pentru stabilirea obiectivelor operaționale și planificarea corectă a activităților necesare atingerii acestora, am analizat, cum e firesc, organizația, atât din punctul de vedere al interacțiunilor sale interne, cât și externe. Având în vedere utilitatea și claritatea unor modele de analiză folosite în managementul strategic, am abordat punctele tari și punctele slabe ale universității în cadrul unor analize SWOT desfășurate pe segmente specializate și completate apoi de analiza PESTEL și de „Modelul celor 5 forțe ale lui Porter”, pentru a înțelege mediul extern și provocările acestuia. Pentru a nu încărca inutil prezentul document, voi lăsa concluziile rezultate din analizele SWOT pentru capitolele dedicate problemelor în cauză și nu voi relua aici toată analiza PESTEL (ea este detaliată și în planul managerial anterior), ci doar elementele apărute în perioada 2020-2024 (sau care necesită anumite clarificări).

Actualizarea analizei PESTEL

Dacă ne referim la factorii politici (P), luând în considerare elementele de noutate apărute după 2020, trebuie să avem în vedere necesitatea dezvoltării sistemului de educație și formare în Uniunea Europeană, pentru „o Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”. Către un astfel de obiectiv converg investițiile care au în vedere creșterea relevanței pe piața muncii a sistemelor educaționale, dar și posibilitățile de perfecționare și recalificare pentru cetățeni, în special asigurarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții. Proiectul România Educată – proiect al Administrației Prezidențiale asumat de către Guvernul României – și Programul de Guvernare 2021-2024, precum și celelalte documente de interes, jalonează drumul României către spațiul european al educației în orizontul anului 2030. De menționat este și că Planul Național de Redresare și Reziliență integrează o parte din măsurile cuprinse în România Educată. Direcțiile strategice asumate în acest context de România constituie un cadru nou de care trebuie să ținem cont atunci când planificăm pașii către digitalizarea universității (inclusiv în chestiunile legate de siguranța datelor și siguranță cibernetică), precum și mecanismele de adaptare la diferite crize care pot apărea sau dezideratul educației incluzive.

În ceea ce privește actorii economici (E), menționăm doar că bugetul Ministerului Educației a crescut în ultima vreme, deși sumele alocate dezvoltării dotărilor ar putea fi mai consistente.

Factorii sociali (S) aduc în prim-plan o serie de chestiuni care afectează în mod direct sistemul educațional în ansamblul său. Mă refer aici îndeosebi la sporul natural negativ și la emigrație. Pe de altă parte, trebuie menționată în acest context și o amenințare care afectează direct sistemul universitar românesc – preferința acordată universităților din afara țării de către elevii care termină studiile liceale.
Factorii tehnologici (T) sunt cei care necesită cea mai mare atenție în viitor. Digitalizarea, alfabetizarea digitală mai precis, reprezintă o provocare importantă a viitorului. Platformele online de învățare și folosirea Inteligenței Artificiale (AI) pe scară largă reprezintă o combinație la care trebuie să reflectăm continuu. Discuțiile cu privire la folosirea AI de către studenți în procesul de pregătire și, mai ales, la felul în care aleg aceștia să o folosească sunt relativ recente în spațiul public românesc. Dar este evident că, în viitorul deloc îndepărtat, astfel de dezbateri vor fi contextualizate de integrarea tot mai mare a AI în viețile noastre.

Schimbările climatice și necesitatea de a proteja mediul (E) rămân elementele definitorii ale discuției despre sustenabilitate.
Cu privire la legislație (L), pe lângă documentele care au apărut în contextul conectării la spațiul european al educației și cele de la nivel național (menționate mai sus), apariția noilor Legi ale Educației (cu accent pe Legea 199/2023, cea care reglementează învățământul superior) în anul care a trecut a determinat schimbări importante, multe dintre ele fiind încă în curs. O serie de modificări în privința activității didactice, evaluării, acordării burselor, ca să menționăm doar câteva, sunt în proces de implementare sau au fost deja implementate.

Pentru a continua analiza mediului extern, voi puncta și câteva concluzii reliefate de Modelul celor 5 forțe ale lui Porter (potențialul noilor veniți, puterea furnizorilor, puterea cumpărătorilor, amenințarea produselor înlocuitoare, concurența). Am ales să folosesc și acest model, nu într-o formă definitorie, ci mai degrabă exploratorie, pentru a lărgi cadrul de analiză, în sensul unei mai bune înțelegeri a contextului. Astfel, există posibilitatea unor oferte concurente pentru elevii de liceu, mai ales dinspre universități din afara granițelor României; în ceea ce privește apariția unor competitori noi din același areal geografic, fenomenul îmi pare a avea o probabilitate scăzută, întrucât aceștia vor fi confruntați cu necesitatea acreditării și cu provocarea de a obține fonduri pentru investiții în privința creșterii brandului și recunoașterii acestuia. În schimb, notorietatea și prestigiul universității ar putea genera recomandări din partea liceelor de origine pentru viitorii studenți. E bine să ne reamintim că există oferte numeroase în privința diferitelor programe de studii, iar, în acest context, digitalizarea și folosirea eficientă a platformelor de învățare online (mai exact, deprinderea folosirii acestora) sporesc oportunitățile viitorilor studenți. Prin urmare, digitalizarea și adaptarea la evoluțiile tehnologice trebuie să fie elemente structurante ale planurilor operaționale viitoare. Platformele digitale care oferă conținut educativ, alte universități, unele companii care investesc în resursele umane proprii reprezintă contexte de care trebuie să ținem cont în momentul elaborării obiectivelor și parteneriatelor viitoare.

O universitate a viitorului este universitatea care găsește calea spre așteptările noilor generații de studenți, așteptări tot mai diferite de cele ale generațiilor anterioare. Este universitatea care știe să se adapteze la nevoile pieței muncii și la noile cerințe ale acesteia, ținând pasul cu dezvoltarea în ritm accelerat a tehnologiilor. Este universitatea care înțelege necesitatea protejării mediului, la fel de bine cum înțelege economiile sociale. Este universitatea care își protejează resursa umană și conștientizează că, alături de competențe și profesionalism, la fel de importantă este și starea de bine a oamenilor săi. Este universitatea care formează nu doar specialiști, ci și „oameni”. Este universitatea pentru care primează valori precum integritatea, solidaritatea, libertatea și responsabilitatea! Astfel de valori nu apar pur și simplu. Ele se sedimentează și se dezvoltă în perioade lungi de timp. Le putem observa, la un moment dat, privind în urmă, întocmai unui istoric expert în stratigrafie, sau ca un geolog care înțelege felul în care s-au sedimentat tipurile de roci în ani mulți de evoluție. Dar astfel de valori se sedimentează sub acțiunea hotărâtă a noastră, a oamenilor. Noi suntem cei care le putem da viață.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a demonstrat în ultimii ani că îndeplinește deja condițiile de universitate a viitorului. Ea a făcut pași importanți pe linia vizibilității internaționale, a cercetării înalt calitative, a procesului didactic bazat pe o metodică modernă, a oportunităților și activităților cu și pentru studenți, iar lista poate continua. De altfel, universitatea noastră are un mare avantaj: oamenii săi. Iar toate progresele au fost făcute de către, cu și prin oamenii săi. De aceea sunt atât de optimist în privința viitorului universității noastre, pentru că am încredere în oamenii ei. Și sunt convins că, unindu-ne eforturile, putem consolida ULBS ca universitate a viitorului!

Prof. univ. dr. habil. Sorin Radu